Am zis că semestrul ăsta o să-mi măresc mediile. Am avut o inițiativă bună și o atitudine pozitivă, ceea ce e bine.

La chimie încă nu ne-a adus testele, dar știu că am greșit enorm de mult și chiar nu am nevoie de confirmare pentru asta. Apoi am dat test la mate unde am crezut că a fost okay și că o să iau o notă acceptabilă dar se pare că nu contează că m-am străduit să înțeleg progresiile și că de-abia așteptam testul și că mă simțeam pregătită pentru că atâta timp cât nu am terminat exercițiile, nu o să mă puncteze. Nici nu știu de ce mai încerc.

Am ales sn pentru că îmi place biologia și vroiam să învâț cât mai mult despre ea dar nu m-am gândit ce se va întâmpla dacă nu mă voi descurca la celelalte obiecte de profil. Adică, nimănui nu-i pasă dacă ai 10 la bilogie dacă nu ai note mari la mate sau dacă nu știi să faci o problemă la fizică. Nimeni nu te ia în serios și nimeni nu te crede când îi spui că ai încercat, dar nu ți-a ieșit. Nu contează cât de pasionat ești de un obiect dacă nu te descurci la celelalte. Am văzut ce-am pățit dacă am încercat și mi-e frică de ce s-ar fi putut întâmpla dacă nu învățam.

Nu mai am nicio motivație. Nici nu mai știu ce să fac. Toți profesorii ne-au spus că primul an e greu și că ne revenim după; nu știu câtă încredere mai am în asta. Poate ar trebui să muncesc mai mult, și aș face asta dacă aș putea.