2012

Cu cât 2012 se apropie, cu atât sfârșitul nostru se apropie (da, mă refer la apocalipsă). Anul ăsta a fost nașpa de tot, în mare parte. Cu excepția faptului că am fost în UK și Irlanda, mare chestie nu s-a întâmplat. Chiar mă bucur că vine anul nou. 2011 a fost tâmpit.

Rezoluții:

Înainte să mor vreau:

Ziua 18

16.VIII.2011

11:23 pm

Intru în depresie post părăsire a Marii Britanii și Irlandei.

Mâine ajungem în România. Nu mă încântă deloc gândul. Vreau înapoi în Irlanda. Vreau să mai fiu nevoită să folosesc adaptorul ăla. Vreau Sky și BBC. Vreau să vorbesc engleza continuu. Vreau oi, capre, căprioare și iepuri pe câmp. Chiar și vacile sună bine. Vreau să conducem pe partea stângă, which is the right way to drive. Vreau să pot să merg cu bicicleta pe stradă.

Vreau înapoi.

Ziua 17

15.VIII.2011

11:42 pm

Excursia asta e fucked up! Am parcurs azi peste 800 km, n-am văzut mai nimic din Strasbourg, iar la cazare, a trebuit să stăm vreo 20 de minute în ploaie până ce ni s-a deschis ușa. Dar asta nu e nimic!

Noi și familia Poiată am cedat camerele noastre pentru ghidă și șoferi și trebuie să stăm în casa nu știu cui.

Chestia e că e nașpa de tot aici, am senzația că o să se întâmple ceva în seara asta și nici nu prea cred că o să dorm. N-am putut să mănânc nimic.

Vreau și sper că nu o să se întâmple ceva de genul și în Debrecen. Asta e tortură pură!

(nu scriu asta aici)

Te anunț că mi-am luat o rochie. O rochie.

(nici asta nu scriu aici)

Mă duc să-mi fac curat în bagaj.

P.S. O să mă apuc de de practicat voodoo și vrăjitorii pentru oricine a făcut cazarea asta și programul.

Ziua 16

14.VIII.2011

00:10 am

Capela Rosslyn e foarte tare. Dar partea cea mai tare din ea e la subsol, unde e o cameră mare, iar în stânga ei o cameră mai mică, unde ceva m-a atins pe mână. Și simțeam că ceva mă urmărește. Și sunt foarte serioasă.

Am văzut Liverpool, bitch! Rectific, am văzut muzeul Beatles.

Acum vreau să o împușc pe ghidă.

(mai bine nu scriu paragraful ăsta, pentru siguranță proprie)

P.S. Nu am trecut pe lângă Anfield, dar am trecut pe lângă Melwood. Și spre fericirea mea, jucătorii primei echipe erau acolo.

Ziua 13

11.VIII.2011

08:09 am

Vreau să-ți spun despre ghizii locali de până acum.

În Dublin l-am avut pe Șerban, un român din Săpânța. Are 31 de ani, e puțin mai înalt decât mine, necăsătorit și single până în ultima celulă. E în Dublin de 8 ani și da, poate vorbi cu accent irlandez și da, se bâlbâie cu româna și vorbește cu accent. Ăla da ghid. Păcat că doamna Zvetlana nu a învățat nimic de la el. E al naibii de amuzant și mi-a spus niște chestii despre diferența dintre accentul britanic și cel irlandez. În ziua aia, Șerban ne-a lăsat să mâncam în parc, iar eu am hrănit rațe, porumbei și pescăruși. Dar după ce am aflat că e singur, toate domnițele erau în jurul lui. Eu sunt o cavaleriță, cum mi-a zis el.

Al doilea l-am avut în Belfast. Faceți cunoștință cu Rolly, prescurtare de la Roland. A fost coleg de curs cu Șerban. Am vorbit cu el foarte mult și am ajuns la concluzia că are o viață foarte tare. A vrut să fie doctor, dar a făcut chimie în facultate pe care a urât-o, apoi s-a dus în Londra și a fost jurnalist pentru câțiva ani, după care s-a întors în Belfast și a fost polițist pentru 26 de ani după care s-a pensionat în 2004. Șotia lui l-a întrebat dacă mai are de gând să iasă din casă și i-a sugerat să-și ia o slujbă, numai că el nu vroia o slujbă cu un șef, iar pentru că era pasionat de arhitectură, de geologie, de geografie, etc., i-a sugerat să facă cursuri de ghid, unde l-a cunoscut pe Șerban, iar acum e ghid de trei ani. Are doi copii, o fată de 26 de ani și un băiat de 35 de ani; are o nepoată de 5 luni. În septembrie o să meargă într-o croazieră pe Mediteraneană. Are o cățelușă.

Acum trebuie să menționez, sunt eu olimpică la engleză și vorbesc cu Eileen liniștită, dar să-mi fie cu pardon, abia dacă înțeleg o iotă din accentul irlandez. Cu Rolly am avut noroc, pentru că el nu avea un accent atât de puternic.

În fine, azi mă pregătesc de un nou ghid local, de data asta care are accent scoțian.

This is gonna be fun.

P.S. Mai ții minte când am zis că în Anglia e mișto și zici că sunt Alice în Țara Minunilor? Phoa, Irlanda a întrecut Anglia de inșpe mii de ori.

Ziua 8

Dragă jurnalule,

Azi a fost o zi atât de tare. Ne-am trezit în Liverpool (unde totul e bine și frumos). Eu eram super extra fucking pissed off pentru că în urmă cu o zi o auzisem pe ghidă spunând că nu avem timp de Liverpool și îmi venea să o împușc și pe ea, și pe cel care a făcut programul. Și așa vroiam să o împușc pe nu știu ce doctoriță care a fost căscată și și-a lăsat poșeta nu știu unde și i-a furat-o, iar din cauza ei nu am mai vizitat Bristol.

În fine, trebuie să-l citez pe tata când spun că e mișto în Anglia și că mă simt ca Alice în Țara Minunilor.

Ne-am urcat în autocar și ne-am îndreptat spre feribot, cu care am navigat pe cum s-a mai fi chemat marea dintre Irlanda și Marea Britanie. Pe drum am fost la The Shop și mi-am parfumat mâna; am ajuns să am o parte bună și o parte rea; partea bună avea Marc Jacobs cu Lola, Dior cu Miss Dior Cherie și încă unul al cărui nume l-am uitat; partea rea conținea majoritatea parfumurilor Chanel, inclusiv Coco și No.5, amândouă dezamăgindu-mă cu mirosul lor.

Marea se cheamă Marea Irlandei.

Apoi mi-am luat ciocolată caldă cu care mi-am fript limba, după care m-am dus pe rând pe ambele punți. Pe puntea din față am dat de un copil de vreo 5 ani care semăna leit cu Jack Wilshere, și trebuie să recunosc că m-am uitat la el continuu ca un pedofil, dar era mult prea drăguț.

După ce am ajuns în Dublin, am mers să explorăm, dar ne-a prins ploaia și am lăsat-o baltă. O luăm de la capăt mâine, împreună cu ghidul local.

Iar acum seara am fost într-un pub irlandez numit Arlington. Ne-am comandat de mâncare iar eu am mâncat șuncă irlandeză Hock și țerină (orice ar fi aia) de pătrunjel, piept de pui suprem și cartofi noi copți, iar ca desert cremă dublă de ciocolată și baileys servită cu frișcă proaspătă.

Aperitivul l-am mâncat din două guri, pentru că mi-au pus o lingură de șuncă irlandeză Hock care era de fapt un fel de cremă, apoi aveam o felie mică de pâine semi-prajită, cu trei boabe de mazăre, o linguriță de țerină de pătrunjel și o grămadă de frunze de ce mai erau alea de parcă eram iepuri.

La felul principal mi-au trântit ăia doi piepți de pui uriași și cartofi copți de-mi ieșeau pe gât.

Dar desertul a fost cel mai bun: o felie mică-medie de nu știu ce prăjitură delicioasă.

Am avut muzică, după care am avut dans irlandez. Trupa a fost foarte bună, iar la sfârșit ne-a făcut și dedicație, deși ne-a asociat cu Bucureștiul.

Dar partea cu dansul irlandez a fost cireașa de pe tort. Cam pe la mijloc au zis că au nevoie de cineva din audiență așa că au ales trei tipe din față, dar au zis că mai au nevoie de cineva și țuști, ridic mâna și urc pe scenă. Ceea ce m-a șocat e că eu nu dansez oriunde aș fi, dapăi într-un pub populat. Și să nu uit, respectul meu pentru cei care dansează dans irlandez a crescut enorm.

Ziua 7

5.VIII.2011

11:44 pm

Liverpool, bitch!

Ziua 6

4.VIII.2011

06:12 pm

Ieri a foat ziua mea. A fost okay. Nu am fost la Madame Tussauds, așa că a fost nașpa. În schimb, am fost la London Eye, pe care acum îl urăsc, pentru c el a fost favorizat în locul muzeului.

(Dar filmul 4D a fost al naibii de tare.)

Ursc 2/ din grup și încep s urăsc excursia. Majoritatea nu înțeleg noțiunea de excursie și o confundă cu plimbarea de după amiază. După ce li se atrage atenția că din cauza plimbării lor nu vedem aproape nimic, comentează și nu se mai opresc. Asta e o excursie grea de trei săptămâni; se odihnesc în autocar. Dacă vroiau relaxare, am auzit că Băile Herculane oferă condiții minunate.

Și ieri i-am servit cu ciocolată pe toți, deși majoritatea nu meritau.

Ziua 2

31.VII.2011

11:40 pm

Ce unguri! Ce danezi! Dar ce germani! Doar mi-a zis Coca că nemții sunt frumoși, dar după ce am văzut, și asta nu e capitala, deci asta nu e nimic. Dar, am văzut echipa națională de fotbal a Germaniei, așa că știam puțin din marfa lor.

Am vorbit azi cu Australia. Părinții ei sunt amândoi români, locuiește în Melbourne, are un accent al naibii de fain (duh, doar e aussie). Încă nu i-am aflat nu i-am aflat numele. Îi place Katy Berry și Rivaca. Mama ei e doctor iar tatăl ei e inginer.

Ziua 1

30.VII.2011

10:23 pm

Am văzut Budapesta. Din nou. Acum am văzut mai multe decât atunci când am fost cu tata, Simona și Victor.

(porcării)

Trebuie să menționez că scaunele din autocar sunt confortabile, dar trebuie s-mi mut poziția din când în când, pentru că nu îmi mai simt fundul.

Ziua 0

29.VII.2011

02:17 pm

Ziua plecării.

Nu am emoții! Nici nu văd de ce aș avea. Bun. M-am uitat pe la celelalte entry-uri din jurnal și trebuie să recunosc că îmi e rușine de niște lucruri pe care le-am scris. De atunci am ajuns la o listă de calități/defecte/chestii cu care sunt mândră. Deci:

- nu o scriu aici

- nu o scriu aici

- nu o scriu aici

- nu o scriu aici

- nu o scriu aici

- nu o scriu aici

- nu o scriu aici

- nu am nunta planificată, dar îmi am înmormântarea, că doar nunta, eh, mi-o planifică și alții, înmormântarea e importantă, doar e ultima petrecere dată pentru tine

În fine. Niște chestii de viitor:

- nu o scriu aici

- nu o scriu aici

- nu o scriu aici

- nu o scriu aici

- nu o scriu aici

05:30 pm

3 ore. De fapt 2 ore jumate. Asta până ieșim noi din casă, căci plecarea e la 9. După aia mergem la Bacău, apoi la Brașov sau Oradea, apoi Oradea sau Brașov, și apoi ieșim din țară.

Grupul e format din profesori universitari, un fost rector, foști medici, ingineri, Ica, o fată din Australia, o bucureșteancă de 16 ani și eu. Eu care nici harta României nu o știu cum trebuie.

05:39 pm

Am două pixuri de la vava cu gel care scriu mai frumos decât stiloul. Scriu cu unul acum. Unul îl omor vara asta și o să-l pierd la școală în primele săptămâni, după care îl iau pe celălalt.

05:43 pm

Alternosfera omoară timpul. And nothing hurts. Am un scris în ultimul timp, se sperie profa de româna.

Voi încerca să scriu mai frumos și mult mai mare de acum înainte.

Eu nu înțeleg de ce profa de română tot ne freacă cu "scrieți mai rapid și mai frumos".

nu mă freacă nimeni la cap și nu mă grăbesc:

(scris frumos) Martin Kelly e foarte smexi.

mă freacă cineva la cap și mă grăbesc:

(scris vomat) Martin Kelly e foarte smexi.

Bun. Am lămurit asta.

05:49 pm

M-a pălit acum un chef să scriu, de nu știu ce dracu e cu mine. :)

05:51 pm

Să bag și să scot (după cum l-a citat diriginta pe Silviu). Am pierdut capacul de la pix.

05:52 pm

L-am găsit.

05:56 pm

În Bratislava cer senin

Paradă stranie-n Berlin

Olimpiadă în Berlin

În Teheran produc venin

În Orlean a fost Katrine

Un gol înscris de Zinadine

Cu-n grad s-a răcorit în Golfstream

Iar ploile nu vin.

05:59 pm

În Bratislava norii vin

În urmărire un asasin

Un pod reconstruit pe Rin

În Teheran produc venin

Din Orlean pleac Katrine

Din nou marchează Zinadine

E studiat intens Golfstream

Iar ploile nu vin.

Vreau să fiu punker. Ce trebuie să fac?

Întrebare luată de aici.

Sunt niște pași foarte simpli. Dacă-i urmezi, o să devii punker foarte rapid.

- Draco, fă-o sau dă-te la o parte și lasă-ne pe unul dintre... strigă femeia, dar chiar în clipa aceea ușa care ducea la metereze se deschise din nou la perete și Plesneală apăru în prag, ținând strâns bagheta, învăluindu-i pe toți dintr-o privire: pe Dumbledore, prăbușit lângă perete, pe cei patru Devoratori ai Morții, pe omul-lup mânios și chiar și pe Reacredință.

- Avem o problemă, Plesneală, spuse Ghebosul Amycus, care avea și el privirea și bagheta îndreptate asupra lui Dumbledore, se pare că băiatul nu poate...

Dar îi mai rostise și altcineva numele lui Plesneală, abia auzit.

- Severus...

La auzul acestor cuvinte Harry se sperie mai tare decât o făcuse în acea seară. Pentru prima dată, Dumbledore vorbea pe un ton rugător.

Plesneală nu zise nimic, ci înaintă și-l dădu pe Reacredință din calea sa. Cei trei Devoratori ai Morții se dădură înapoi în tăcere. Până și omul-lup părea intimidat.

Plesneală îl cercetă pentru o clipă pe Dumbledore, iar pe trăsăturile lui se citiră repulsia și ura.

- Severus...te rog...

Plesneală ridică bagheta și o îndreptă direct spre Dumbledore.

- Abracadabra!

Din vârful baghetei lui Plesneală țâșni un jet de lumină verde, care-l lovi în piept pe Dumbledore. Harry țipă îngrozit în tăcere, amuțit și imobilizat. Fu obligat să îl urmărească pe Dumbledore fiind aruncat cât colo. Pentru o fracțiune de secundă, acesta păru să rămână suspendat în aer sub craniul strălucitor și apoi căzu pe spate, ca o păpușă mare de cârpă, dincolo de metereze, dispărând din câmpul lor vizual.

Ăsta e. Momentul care nu vroiam să se întâmple vreodată. Dumbledore e ucis. Ucis de Plesneală.

Bestie a nopții

Melodiile săptămânii 7

Melodiile săptămânii 6

1 Aprilie

Am scăpat cu viață! Ca de obicei, trebuie să vă povestesc ceea ce s-a întâmplat azi la școală.

Melodiile săptămânii 5

Prăjituri și alune.

1: Ce doamne iartă-mă căutăm noi aici? Ăștia mănâncă fizică pe pâine iar noi...

2: Iar noi abia știm să citim calculele pe care le-a scris Mădă.

Melodiile săptămânii 4

Melodiile săptămânii 3

Melodiile săptămânii 2

Melodiile săptămânii 1

De câteva zile mă tot gândesc să scriu reacțiile și gândurile pe care le am la fiecare oră. Cele mai multe idei mi-au venit în ora de religie săptămâna trecută și la ora de fizică azi. Să încep.

Nu am chef

Nu am chef să mai editez postări, deși peste vreo două zile iar mă apucă chestia asta. Nu e bine, nu. Pur și simplu nu! Trebuie să editez și punct! Capăt de discuție! Totuși știu că nimeni nu le va mai citi din nou.