Blackfish

M-am uitat în seara asta la Blackfish. E un documentar despre orcile de la Sea World și despre accidentele care au avut loc la mai multe parcuri acvatice și despre felul în care sunt tratate animalele și decalajul dintre informațiile date publicului și cele reale.

A fost un pic surprinzător pentru că într-o oarecare măsură știam despre lucrurile astea și undeva în capul meu eram conștientă că animalele suferă în captivitate. Totuși preferam să ignor asta pentru că ce e mai distractiv decât să vezi animale la zoo? A fost ceva egoist din partea mea și acum încep să realizez asta. Și acum regret asta.

Toată atmosfera din grădinile zoologice și parcurile acvatice e creată de patroni și de angajați, în timp ce animalele stau închise în spații mult prea mici comparate cu ce le poate oferi mediul lor natural. Și eu m-am bucurat de fiecare clipă pe care am petrecut-o la vreo grădină zoologică. Și am făcut poze și m-am distrat și am vrut să merg în fiecare zi acolo.Nu vreau să mai fac parte din resursele financiare care întrețin și încurajează promovarea lor.

Tratăm animalele de parcă ele nu ar simți ce simțim noi și de parcă am fi infinit de diferiți unii de alții și da, suntem superiori, dar uneori ăsta e singurul argument pe care îl aduc oamenii în discuție. E stupid.