Mâine la română vom avea un fel de writing competition și nu știu dacă asta mă bucură.

În primul rând, nu am avut ocazia să le arăt colegilor niște compoziții decente. Singurele compuneri pe care le-am citit au fost cele de la engleză și nu știu câți colegi au înțeles ceea ce am spus; în plus, niciuna nu m-a făcut să mă simt mândră.

În al doilea rând, nici nu știu care e tema competiției și sunt oarecum îngrijorată din cauza asta. Nu mai vreau să scriu pagini întregi în care povestesc toate experiențele mele personale și toate gândurile mele ascunse. Tot timpul îmi zic că nu o să o fac din nou, dar de fiecare dată mă îndepărtez de la subiect și ajung să scriu despre ceva privat. Din cauza asta am primit comizerație și repulsie și chiar nu-mi place să fiu judecată pentru ceea ce simt sau cred. Ăsta nu e un criteriu bun pentru a hotărî cine e bun și cine e rău.

Pe de altă parte mi-ar plăcea să scriem despre ceea ce trecem în acest moment, dacă suntem fericiți sau dacă ne simțim împliniți, sau poate stresați pentru că o să dam test la fizică sâmbăta. Nu ar trebui să dăm prea multe detalii pentru că detaliile sunt uneori irelevante și nu vreau să mă complic cu ele.

Idea e că mâine va fi destul de interesant și sunt un pic nerăbdătoare pentru că nu știu ce va ieși și asta nu mă sperie.

*props pentru o postare fericită